Mijloacele învăţămîntului ¬

Metode ale învăţămîntului
Expunerea ¬
Conversaţia euristică ¬
Demonstraţia şi observarea didactică ¬

Metodologii didactice
Metoda didactică ¬
Procedeul didactic ¬
Organizarea învăţării ¬

Tendinţe noi în metodologie ¬

Clasificarea metodologiilor ¬

Produse curriculare ¬

Lucrările studenţilor noştri
Education for teens ¬
Education in Moldova ¬

 

 

 

 

 

Noi tendinţe ale metodologiilor didactice

în cadrul sistemului educativ, metodologia didactică se cere să fie stabilă şi uşor schimbătoare, în dependenţă de mişcările ce au loc pe plan educativ şi social, în scopurile educaţiei, conţinuturile educaţiei, cererilor noi a elevilor şi comunităţii. E necesar ca, metodologia să fie flexibilă la perturbaţiile, ce au loc în cadrul procesului educativ.

O tehnologie metodică este considerată calitativă, în cazul în care este uşor de schimbat, în cazuri şi situaţii noi, ale învăţămîntului modern.

Nu putem spune că metoda respectivă este bună sau rea, ca idee, ci numai în cazul în care nu dă rezultate bune atunci cînd este implantată la o realitare a vieţii. Calitatea unei metodologii, mai depinde de aspect, dozaj, combinaţii ale procedeelor utilizate.

Metodologia didactică, are forma unei caracatiţe, a cărui direcţii sunt:

- lansarea în practică a metodelor şi procedeelor noi, care să rezolve cazuri noi de învăţare;

- dezvoltarea metodologiei, prin schimbarea unor metode şi procedee, din alte direcţii problematice, dar care pot soluţiona unele cerinţe;

- utilizarea mai largă a unor metodologii şi procedee, cu aspect activ şi participativ.

- lărgirea folosirii unor combinaţii de procedee, prin eliminarea unor caracteristici, dar nu prin dominanţă metodologică

- lipsirea de o metodă dominantă, în favoarea unei metodologii flexibile şi variate, să fie un ajutor necesităţilor elevilor, să se modifice în dependenţă de noile cerinţe ale educaţiei;

- instrumentalizarea corectă a metodologiei prin utilizarea unor tehnici de învăţare corespunzătoare, care au un aport în dezvoltarea metodelor de predare-învăţare;

- lărgirea utilizării unei metode, care cere componente relaţionale ale procesului educativ, cum ar fi, comunicarea dintre profesor-elev, elev-elev;

- fixarea drepturilor elevilor de învăţare prin participarea vizavi faţă de alţi elevi;

- sublinierea tendinţei de predare-învăţare a metodei didactice;

- lărgirea metodelor de căutare şi identificare ale cunoştinţelor;

- cultivarea metodelor de autoinstruire, autoeducare, autoevaluare continuă

- promovarea unor metode, care au scop direct de a ajuta elevii;

- adecvarea metodelor la mediul ambiant.

Orice metodă didactică poate avea, note şi caracteristici, care îi vor da posibilitatea să se încorporeze pe parcurs, în clasele de metode existente.

Nici o metodă, nu există în stare pură, ci sub aspectul unor variante şi stări diferite. Cel mai des metodele acţionează împreună, Ele apar şi se concretizează în variante metodologice compozite, prin eliminarea continuă a unor trăsături, şi prin evidenţierea uneia sau mai multor metode.

Sunt o serie de metode de bază, din care rezultă combinaţii de metode şi procedee perfecte.

   

Copyrighted by educativ.info